Adoptarea unei noi legi care limitează autonomia agențiilor anticorupție din Ucraina a generat proteste de amploare în întreaga țară, declanșând cea mai serioasă criză internă din ultimii ani. Legislația controversată, promulgată de președintele Volodimir Zelenski, subordonează Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Anticorupție (SAP) procurorului general, numit direct de șeful statului. Cele două instituții au avertizat că modificările legislative le afectează grav independența, iar reacția societății civile a fost promptă: zeci de mii de protestatari au ieșit în stradă în Kiev, Odesa, Lviv și alte orașe.
Este pentru prima dată din 2022, anul declanșării invaziei ruse, când nemulțumirea socială izbucnește la o asemenea intensitate, alimentată de frustrarea generală față de lipsa unei perspective de pace și de oboseala războiului. Inclusiv soldații de pe front și-au exprimat criticile față de inițiativa prezidențială, potrivit presei locale.
În fața presiunii străzii, președintele Zelenski a anunțat că va susține un nou proiect de lege care să restabilească garanțiile de independență pentru instituțiile anticorupție. Însă reacțiile externe sugerează că pagubele politice sunt deja considerabile.
Bruxelles-ul, pentru prima dată în disonanță deschisă cu Kievul:
Uniunea Europeană a transmis un mesaj ferm și fără precedent Administrației Zelenski. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat „preocupări puternice” privind impactul amendamentelor asupra statului de drept și a avertizat că respectarea independenței instituțiilor anticorupție este o condiție esențială pentru avansarea procesului de integrare europeană.
„Noua lege riscă să slăbească atribuțiile instituțiilor anticorupție. Ucraina, în calitate de stat candidat la aderare, trebuie să respecte în totalitate standardele europene. Nu poate exista niciun compromis în privința statului de drept”, se arată într-un comunicat oficial al Comisiei Europene.
În paralel, eurodeputați germani au avertizat că sprijinul financiar al UE ar putea fi reevaluat, ceea ce ar crea o dependență și mai accentuată a Ucrainei față de Statele Unite – exact într-un moment în care Washingtonul, sub conducerea lui Donald Trump, își redefinește strategia privind conflictul cu Rusia.
Trump, Moscova și oportunitatea unei soluții negociate:
În acest context tensionat, protestele din Ucraina ar putea fi privite nu doar ca o reacție la o decizie legislativă, ci și ca începutul unei mișcări cu potențial politic major, care ar putea duce la erodarea Administrației Zelenski. Un astfel de scenariu ar favoriza planul președintelui american Donald Trump, care pledează pentru o soluție negociată cu Moscova și pentru oprirea conflictului printr-o înțelegere teritorială.
Atitudinea critică a Uniunii Europene față de Kiev sugerează o posibilă repoziționare a actorilor europeni, care, fără a se alinia deschis cu SUA sau Rusia, își construiesc propria justificare pentru a presa asupra administrației ucrainene în numele valorilor europene.
Un nou Euromaidan sau începutul sfârșitului pentru Zelenski?:
Manifestațiile actuale au toate ingredientele pentru a degenera într-o mișcare de amploare similară Revoluției Demnității din 2014, care a dus la căderea regimului pro-rus al lui Viktor Ianukovici. De data aceasta, însă, schimbarea politică ar putea avea direcția inversă – de la radicalizare pro-europeană la o soluție pragmatică și geopolitică de compromis, care ar presupune concesii teritoriale și un armistițiu cu Rusia.
Într-un asemenea scenariu, Ucraina riscă să fie împinsă, din nou, spre o reconfigurare a granițelor, de data aceasta nu prin forța armelor, ci prin presiunea combinată a străzii, a statelor occidentale și a negocierilor bilaterale conduse de SUA.
Astfel, ceea ce pare o dispută legislativă internă s-ar putea dovedi punctul de inflexiune al unei noi paradigme geopolitice: o Ucraină forțată să aleagă între idealurile europene și realpolitik-ul impus de marile puteri.