În timp ce discuțiile internaționale par să avanseze spre un posibil armistițiu, realitatea militară și geopolitică rămâne profund tensionată. Fostul ministru de Externe și fost consilier prezidențial Cristian Diaconescu avertizează, într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24, că Federația Rusă nu a renunțat la niciunul dintre obiectivele sale strategice, nici în plan militar, nici în plan politic, nici în efortul de fracturare a relației transatlantice.
Deși ucrainenii ar fi dispuși să stabilească o agendă pentru pace, acest lucru ar fi posibil abia după încetarea agresiunii, afirmă Diaconescu. „Ucrainenii, dacă ar înceta mâine agresiunea Federației Ruse, ar fi mult mai disponibili să stabilească o agendă privind pacea. Dar realitatea din teren arată că, în acest moment, Federația Rusă nu a renunțat la niciunul dintre obiectivele sale”, spune fostul ministru.
Planul Witkoff–Dmitriev, doar parțial asumat
Diaconescu confirmă existența unui plan de pace american în 28 de puncte, rezultat al negocierilor secrete dintre emisarii lui Donald Trump și Vladimir Putin, Steve Witkoff și Kirill Dmitriev. Potrivit acestuia, era vorba despre „un tip de acord asumat nu total, fie de partea americană, fie de partea rusă”, căruia i s-a adăugat ulterior demersul multilateral de la Geneva, cu implicarea europeană.
Contextul este însă „extrem de complicat”, avertizează Diaconescu, pentru că realitatea militară arată o escaladare din partea Moscovei. „Ucrainenii nu mai dețin din Donbas decât aproximativ 10% din teritoriu, cam 5.000 de kilometri pătrați”, explică el, în timp ce ofensiva rusă continuă atât în est, cât și în sud, în direcția Herson–Zaporojie–Crimeea.
O primă variantă „dezastruoasă” pentru Ucraina
Fostul ministru arată că prima formă a acordului a fost complet inacceptabilă pentru Ucraina. „Probabil că în Ucraina, nimeni, fără un acord referendal, constituțional, nu poate ceda teritoriu. În egală măsură, Alianța Nord-Atlantică își asuma o decizie negativă privind perspectiva de aderare, nu doar a Ucrainei, ci și a altor state. Ar fi însemnat o schimbare a Tratatului de la Washington”, explică Diaconescu.
„Frenemies”: aliați și inamici în același timp
Diaconescu spune că geopolitica actuală a devenit fluidă, iar rolurile nu mai sunt strict delimitate între „aliat” și „inamicul tradițional”. „Vorbim acum despre ‘frenemies’: aceleași state pot fi aliate și inamice în același timp. Sună paradoxal, dar asta este situația”, spune acesta, subliniind că lumea liberă caută în acest moment în primul rând un armistițiu pentru a evita pierderile de vieți omenești.
Rusia vrea un „dictat”, nu negocieri
Fostul ministru de Externe afirmă că Rusia încearcă să impună condiții maximale, identice cu cele din momentul lansării invaziei, ceea ce nu poate fi numit negociere. „Pretențiile maximale din ziua invaziei au rămas neschimbate. Asta nu este o negociere, este un dictat”, punctează el.
Implicațiile pentru România: pericolul precedentului Crimeea
Cristian Diaconescu avertizează că acceptarea schimbării frontierelor prin forță ar fi un precedent grav pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România. „Dacă ar apărea o recunoaștere de facto a apartenenței Crimeei la Federația Rusă, ar putea fi pusă în discuție și procedura de delimitare a spațiilor maritime în Marea Neagră”, explică el.
În acest context, Diaconescu subliniază că întreaga lume liberă urmărește să nu valideze niciun fel de schimbare teritorială obținută prin agresiune, pentru că aceasta ar deschide o cutie a Pandorei cu impact major asupra securității europene.