Negocierile purtate între Statele Unite și Ucraina au avut ca obiectiv încheierea unui acord de pace între Moscova și Kiev până în luna martie, însă acest termen este pe cale să fie depășit, în lipsa unui consens asupra problemei-cheie: teritoriile ocupate de Rusia. Trei surse apropiate discuțiilor au declarat pentru Reuters că diferențele dintre părți rămân majore, în ciuda eforturilor diplomatice intense.
Potrivit cadrului discutat de negociatorii americani și ucraineni, orice acord de pace ar urma să fie supus unui referendum național în Ucraina, organizat simultan cu alegerile naționale. Cinci surse implicate în proces au confirmat că această variantă este susținută de partea americană, însă este privită cu rezerve la Kiev.
Presiuni americane pentru un calendar accelerat
Echipa de negociatori a Statelor Unite, condusă de trimisul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, le-a transmis oficialilor ucraineni, în cadrul întâlnirilor recente de la Abu Dhabi și Miami, că ar fi preferabil ca referendumul și alegerile să aibă loc cât mai curând.
Surse citate de Reuters susțin că negociatorii americani se tem că președintele Donald Trump își va concentra atenția pe politica internă, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din noiembrie, reducând astfel timpul și capitalul politic disponibile pentru un acord de pace major.
A doua rundă de negocieri mediate de SUA s-a încheiat joi la Abu Dhabi, cu un rezultat concret: eliberarea a 314 prizonieri de război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că următoarea întâlnire trilaterală ar putea avea loc în curând în Statele Unite.
Alegeri și referendum sub lege marțială
Două surse au indicat că SUA și Ucraina au discutat posibilitatea organizării alegerilor naționale și a referendumului în luna mai, însă mai mulți oficiali implicați au descris acest calendar drept nerealist. Autoritățile electorale ucrainene estimează că ar fi nevoie de aproximativ șase luni pentru organizarea unui scrutin în condițiile actuale de securitate.
Alegerile sunt interzise în prezent în Ucraina din cauza legii marțiale, iar organizarea lor ar presupune modificări legislative complexe și costuri semnificative. Kievul solicită, de asemenea, o încetare completă a focului pe durata campaniei electorale, invocând istoricul Kremlinului de a încălca armistițiile temporare.
„Poziția Ucrainei este că nu se poate conveni nimic până când nu vor fi puse în aplicare garanții de securitate clare din partea Statelor Unite și a partenerilor”, a declarat o sursă citată de Reuters.
Acuzații de sabotaj și tensiuni în culise
Casa Albă a refuzat să comenteze aceste informații, iar biroul președintelui ucrainean și ambasada Rusiei la Washington nu au oferit reacții oficiale. Delegația Ucrainei la negocieri include oficiali politici de rang înalt, inclusiv șeful de cabinet al lui Zelenski, în timp ce echipa rusă este dominată de lideri militari, fiind condusă de șeful GRU, amiralul Igor Kostiukov.
Tensiunile s-au amplificat după ce adjunctul lui Kostiukov, generalul Vladimir Alekseev, a fost împușcat vineri la Moscova de un atacator necunoscut. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Ucraina că ar fi încercat să saboteze negocierile de pace, acuzație respinsă ferm de Kiev, prin ministrul de externe Andrii Sîbiha.
Donbas și Zaporojie, nodurile imposibil de desfăcut
Principala piedică în calea unei păci rapide rămâne soarta regiunii Donbas. Rusia cere controlul integral al regiunii în orice acord, în timp ce Ucraina încă deține peste 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu în zonă. Kievul consideră cererea Moscovei inacceptabilă, deși a analizat variante alternative, precum o zonă demilitarizată sau o zonă de liber schimb.
Un alt punct extrem de sensibil este centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată pe teritoriu ocupat de Rusia. Potrivit unei surse, SUA au propus ca Washingtonul să administreze centrala și să distribuie energia ambelor părți. Moscova respinge această idee și insistă asupra controlului propriu, oferind Ucrainei energie ieftină – o variantă considerată inacceptabilă la Kiev.
Chiar dacă aceste obstacole ar fi depășite, surse ucrainene avertizează că electoratul ar putea respinge la referendum orice concesie teritorială. Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, anexată ilegal în 2014, și părți din Donbas cucerite înainte și după invazia din 2022.
Sondajele recente indică majorități clare împotriva concesiilor teritoriale, chiar și în schimbul garanțiilor de securitate occidentale, deși opoziția s-a mai temperat ușor în ultimul an. În acest context, pacea rămâne un obiectiv îndepărtat, iar problema teritoriilor continuă să fie linia roșie peste care Kievul nu pare dispus să treacă.