Președintele României, Nicușor Dan, a primit sâmbătă o scrisoare oficială din partea președintelui Statelor Unite, Donald Trump, prin care România este invitată să participe la un Consiliu de Pace destinat supravegherii unui posibil acord de pace între Ucraina și Rusia.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, documentul transmis Administrației Prezidențiale de la București are caracter oficial și este însoțit de un set amplu de anexe care descriu structura, regulile de funcționare și obiectivele viitorului organism internațional. Printre acestea se regăsesc Carta Consiliului de Pace, precum și un plan detaliat privind mecanismele de monitorizare și mediere a unui eventual acord de încetare a conflictului.
În scrisoarea adresată șefului statului român, președintele american arată că România este invitată să se alăture inițiativei în calitate de Stat Membru Fondator. „În calitate de președinte al Consiliului de Administrație, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator și să adere la Carta Consiliului Păcii”, se arată în fragmentul citat de Antena 3 CNN.
Surse internaționale indică faptul că proiectul Consiliului de Pace ar urma să reunească reprezentanți ai Ucrainei, ai unor state europene, ai NATO și, într-un format considerat fără precedent, inclusiv ai Federației Ruse. În total, aproximativ 60 de lideri mondiali ar fi primit invitații de participare, însă selecția nu a vizat toate statele europene, ceea ce sugerează o filtrare atentă a țărilor considerate relevante pentru acest demers diplomatic.
Potrivit relatărilor citate de Financial Times și preluate de Moscow Times, Statele Unite urmăresc crearea unui mecanism alternativ față de structurile internaționale clasice, care să aibă un rol activ în supravegherea implementării unui posibil acord de pace între statul agresor și guvernul de la Kiev. Conform acelorași surse, acest Consiliu de Pace ar putea fi utilizat pe viitor și în alte zone de conflict, devenind un instrument permanent de mediere și monitorizare la nivel global.
Inițiativa americană s-ar inspira parțial dintr-un model similar deja aplicat în Fâșia Gaza, însă adaptarea sa la conflictul din Ucraina ar reprezenta o schimbare majoră de paradigmă în diplomația internațională. Noua structură ar combina, în același cadru, state direct implicate în conflict, mari puteri globale și actori de securitate euro-atlantici, într-o formulă menită să ofere garanții politice și de securitate pentru respectarea unui eventual acord.