Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan va adopta vineri o ordonanță de urgență menită să limiteze cheltuielile salariale din sectorul public, prin plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare la cel mult 300 de lei brut lunar și reducerea numărului maxim de zile suplimentare de concediu acordate pentru același motiv la doar 3 zile. Măsura vizează o corectare a practicilor din sistemul bugetar, unde acest tip de beneficii a fost extins abuziv în ultimii ani, conform proiectului consultat de 4NEWS.
Sporul pentru condiții vătămătoare este reglementat de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și poate ajunge până la 15% din salariul de bază. Inițial destinat angajaților care lucrează în medii deosebit de periculoase sau dăunătoare sănătății, acest spor a ajuns să fie încasat pe scară largă de angajați din birouri, inclusiv din instituții care nu presupun riscuri fizice sau biologice reale.
„S-a ajuns ca sute de mii de bugetari care lucrează în birouri să primească acest spor. Era nevoie de o intervenție fermă și rapidă”, au declarat surse guvernamentale pentru 4NEWS. Plafonul de 300 de lei brut va fi aplicat unitar, indiferent de salariul de bază al angajatului.
Totodată, proiectul de ordonanță prevede limitarea numărului maxim de zile de concediu suplimentar acordate pentru condiții de muncă vătămătoare. În prezent, angajații pot primi între 3 și 10 zile în plus față de concediul standard, conform Codului Muncii. Ordonanța reduce acest interval la un maxim de 3 zile.
Această măsură vizează închiderea unei „portițe legislative” folosite de mai multe instituții publice pentru a acorda în mod automat și generalizat beneficii salariale și de timp liber suplimentar. Un caz notoriu este cel al ANAF, unde în aprilie 2021, fosta președintă Mirela Călugăreanu a emis un ordin prin care toți cei 23.000 de angajați au fost considerați expuși la condiții vătămătoare, primind astfel sporul maxim de 15% și zece zile suplimentare de concediu anual.
Conform calculelor, un bugetar cu vechime de peste 10 ani putea ajunge astfel la 35 de zile de concediu de odihnă anual, la fel ca magistrații, deși activitatea nu justifica un asemenea beneficiu. Practica a fost preluată ulterior și de alte instituții publice, precum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau Institutul Național de Statistică (INS), contribuind la o inechitate sistemică și la presiuni tot mai mari asupra bugetului public.
Prin această ordonanță, Guvernul Bolojan încearcă să reducă discrepanțele dintre sectorul bugetar și cel privat și să reechilibreze sistemul de beneficii salariale în funcție de realitatea locurilor de muncă. Deși se așteaptă reacții critice din partea sindicatelor, Executivul susține că măsurile sunt necesare pentru a readuce echitatea și sustenabilitatea în sistemul public.