Călin Georgescu, fost consilier ONU și figură controversată a spațiului public românesc, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sub acuzația de promovare publică a cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității, precum și pentru propagarea unor concepții fasciste, legionare și xenofobe. Potrivit anchetatorilor, faptele au fost comise în formă continuată, între 2020 și 2025, fiind documentate cinci acte materiale distincte.
În rechizitoriul procurorilor se precizează că inculpatul a desfășurat în mod constant activități de elogiere a unor figuri istorice precum Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța – persoane fie condamnate, fie asociate cu crime de război și ideologii extremiste. De asemenea, comunicatul Parchetului menționează explicit promovarea de către Georgescu a unor concepte cu caracter fascist și legionar, printre care:
• ideea unui „om nou”, format printr-un proces de „regenerare mistică” a națiunii;
• chemarea la apariția unui lider carismatic și autoritar;
• glorificarea trecutului în detrimentul prezentului, prin narativul unei națiuni victimă;
• utilizarea simbolurilor și gesturilor legionare (inclusiv salutul legionar) în spațiul public, cum s-a întâmplat, potrivit anchetatorilor, la mitingul din 2 octombrie 2021 din Piața Universității.
Toate aceste fapte, deși comise în momente diferite, ar fi fost realizate în baza unei rezoluții infracționale unice, fapt ce atrage aplicarea regimului juridic al infracțiunii continuate.
Ce prevede legea
Acuzațiile sunt formulate în temeiul articolului 5 din Ordonanța de Urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității. Articolul stipulează că promovarea în public a unor astfel de idei se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Întrucât inculpatul este acuzat că a comis cinci acte materiale distincte în decursul a cinci ani, se aplică prevederile articolelor 35 și 36 din Codul penal, care prevăd majorarea maximului special al pedepsei cu până la 3 ani în cazul unei infracțiuni continuate. Astfel, în locul unei pedepse de maximum 3 ani, Călin Georgescu riscă până la 6 ani de închisoare.
Dosarul, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1:
La acest moment, inculpatul se află sub control judiciar. Dosarul a fost trimis spre judecare la Judecătoria Sectorului 1 din București, instanța competentă în primă instanță. Trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare, ci reprezintă deschiderea procesului judiciar, în cadrul căruia instanța va analiza obiectiv probele și va stabili vinovăția sau nevinovăția persoanei acuzate.
Dacă judecătorii vor reține forma continuată a infracțiunii și vor considera că acțiunile lui Călin Georgescu au fost deliberate și susținute în timp, acesta ar putea primi o pedeapsă privativă de libertate de până la 6 ani. Totodată, instanța ar putea decide interzicerea unor drepturi, inclusiv dreptul de a candida la funcții publice sau de a activa în spațiul public într-o formă organizată.
Un potențial precedent în aplicarea OUG 31/2002:
O eventuală condamnare definitivă a lui Călin Georgescu ar constitui un precedent major în aplicarea OUG 31/2002, un act normativ adoptat în contextul angajamentelor internaționale ale României de a combate negarea Holocaustului și promovarea ideologiilor extremiste. Cazul este urmărit cu interes de societatea civilă, dar și de organizațiile internaționale specializate în monitorizarea discursului extremist și a urii.
Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, așa cum prevede Constituția și normele internaționale privind dreptul la un proces echitabil.