Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat miercuri, în consultare publică, controversata ordonanță de urgență supranumită deja „OUG-ul austerității”, un pachet masiv de măsuri fiscale și bugetare menit să reducă deficitul și să evite retrogradarea României de către agențiile de rating. Pachetul include tăieri, înghețări și creșteri de taxe care vor afecta milioane de români, în special clasa de mijloc și categoriile vulnerabile.
Măsuri dure, în două etape:
Prima rundă de măsuri va intra în vigoare de la 1 august 2025 și va avea un impact estimat la 23,36 miliarde de lei (1,23% din PIB), în timp ce etapa a doua, programată pentru 1 ianuarie 2026, va aduce un plus de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB). În total, pachetul are ca scop recuperarea a peste 75 de miliarde de lei până la finalul anului viitor.
Cea mai notabilă măsură este majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, începând chiar din această vară. În plus, pensiile și salariile din sectorul public vor fi înghețate până cel puțin la finalul lui 2026, iar pensionarii care primesc peste 3.000 de lei vor fi obligați să plătească contribuții la sănătate (CASS). Accizele la combustibili, alcool și tutun vor fi, de asemenea, majorate, iar prețul rovinietei va crește semnificativ.
Bolojan: „O decizie dureroasă, dar inevitabilă”:
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut într-o conferință de presă că măsura majorării TVA vine în pofida solicitării președintelui Nicușor Dan de a evita o astfel de decizie. „Președintele ne-a cerut să nu creștem TVA. Din păcate, am ajuns la această soluție pentru a evita retrogradarea financiară a țării. Impactul ar fi fost incomparabil mai grav”, a declarat Bolojan.
El a adăugat că rectificarea bugetară programată pentru vara aceasta va fi negativă și că, printre altele, va include și o reducere a subvențiilor acordate partidelor politice. În ceea ce privește cererile de majorare a bonusurilor formulate de judecătorii CCR, premierul a transmis că nu vor fi onorate: „Sunt legale, dar imorale. Nu avem bani.”
Reforme în administrație și la companiile de stat:
Etapa a doua de reforme, care va fi detaliată până la sfârșitul lunii iulie, va viza pensiile speciale— un jalon asumat în PNRR — dar și restructurarea instituțiilor publice și a companiilor de stat. Se pregătesc comasări, fuziuni și reduceri de personal de cel puțin 20% în administrația centrală.
Instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate pentru a reduce cheltuielile și a crește performanța. „Există ministere în care salariile s-au dublat prin aplicarea sporurilor. Dacă am fi avut rezultate pe fonduri europene, nu era o problemă, dar nu avem”, a subliniat premierul.
Educație: mai multă muncă pentru profesori, mai puțini bani pentru elevi:
Printre cele mai criticate măsuri anunțate miercuri se numără creșterea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar. De asemenea, bursele elevilor vor fi restructurate, o parte dintre ele fiind tăiate complet.
„Am ajuns să avem clase întregi cu burse de merit care nu iau Bac-ul. Trebuie să revenim la sensul real al meritului”, a spus Bolojan. Bursele sociale vor rămâne, însă doar pentru elevii din medii defavorizate.
Salariile și pensiile, plafonate și în 2026:
Pentru anul 2026, Guvernul exclude orice creștere a salariilor și pensiilor din sistemul public. „A fost deja o majorare uriașă în 2024. Acum trebuie să ne stabilizăm finanțele publice”, a explicat Bolojan, precizând că plafonarea va fi una temporară.
Taxe mai mari pentru bănci și jocuri de noroc:
Pe lângă TVA, guvernul pregătește și o serie de măsuri de suprataxare. Impozitul pe dividende va crește la 16% de la 1 ianuarie 2026, iar băncile vor plăti dublu față de prezent: impozitul pe profitul acestora va fi majorat de la 2% la 4%. De asemenea, câștigurile obținute din jocurile de noroc vor fi suprataxate.
„Băncile din România au printre cele mai mari randamente din UE. Este firesc ca și ele să contribuie mai mult în această perioadă”, a argumentat premierul.
Un test politic și social major:
Pachetul propus de Guvern vine într-un context economic fragil și social tensionat, iar reacțiile nu au întârziat să apară din partea sindicatelor, pensionarilor, mediului de afaceri și organizațiilor civice. Criticii susțin că măsurile penalizează categoriile medii și sărace, în timp ce marile averi și multinaționalele scapă, în mare parte, neatinse.
Rămâne de văzut cum va gestiona coaliția de guvernare impactul social al acestor măsuri și dacă OUG-ul austerității va putea fi adoptat fără a genera proteste de stradă și blocaje instituționale. România a intrat, oficial, într-o etapă de ajustare dureroasă.