Potrivit unor surse politice, Partidul Național Liberal se află în faze avansate de negocieri pentru o fuziune majoră cu REPER, Forța Dreptei și PMP, o mișcare strategică menită să consolideze o platformă comună de dreapta înaintea alegerilor locale anticipate pentru funcția de primar general al Capitalei. Procesul de unificare ar urma să fie finalizat în toamna acestui an, cu impact direct asupra configurației politice din Consiliul General al Municipiului București (CGMB).
Sursele indică faptul că discuțiile se poartă deja la nivel tehnic și politic, iar liderii celor patru formațiuni au convenit asupra principiului unei fuziuni complete, nu doar a unei alianțe electorale. Obiectivul: formarea celui mai mare pol de dreapta din România, capabil să contrabalanseze o stângă în creștere și să ofere stabilitate administrativă în București.
Un nou pol de putere în CGMB:
Primul efect politic concret al acestei fuziuni ar fi apariția celui mai numeros grup din Consiliul General. Reuniți, consilierii PNL, REPER, Forța Dreptei și PMP ar depăși numeric grupurile actuale, depășind atât PSD, cât și USR. Noua configurație ar crea un pol de putere administrativă capabil să impună agenda executivului local condus, interimar, de liberalul Stelian Bujduveanu.
Reconfigurarea are loc într-un moment politic special pentru Capitală. Fostul primar general Nicușor Dan a fost ales președinte al României, ceea ce a declanșat un val de repoziționări în administrația locală. Alegerile anticipate pentru Primăria Generală se anunță extrem de competitive, iar unificarea dreptei devine esențială pentru PNL și partenerii săi, în fața unei posibile candidaturi comune a stângii.
O dreaptă fragmentată, pe cale de unificare:
Negocierile sunt alimentate nu doar de conjunctura electorală, ci și de recunoașterea riscurilor aduse de fragmentarea actuală. REPER, partidul fondat de Dacian Cioloș, Forța Dreptei, condusă de Ludovic Orban, și PMP-ul lui Eugen Tomac, toate formațiuni cu identitate proprie, dar cu influență limitată în aleger, au transmis semnale clare că sunt pregătite pentru un proiect comun. În trecut, fiecare dintre aceste partide a flirtat cu ideea unei colaborări mai strânse cu PNL, însă contextul politic actual pare să fi grăbit decizia unei fuziuni reale.
Fuziunea ar consolida un bloc de centru-dreapta cu un potențial electoral considerabil, nu doar în București, ci și la nivel național, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028. Prin aducerea laolaltă a acestor formațiuni, PNL speră să creeze o alternativă solidă și coerentă, capabilă să atragă electoratul urban, moderat și pro-european, dar și să recupereze terenul pierdut în fața USR sau AUR.
Detaliile privind structura noii formațiuni, conducerea rezultată în urma fuziunii și integrarea platformelor doctrinare sunt încă în curs de negociere, dar intenția politică este clară: dreapta românească vrea să-și regăsească coerența și forța printr-o unificare reală. Într-un climat marcat de instabilitate și polarizare, noul bloc liberal-reformist ar putea deveni o piesă-cheie în echilibrul politic post-prezidențial.
Rămâne de văzut în ce măsură proiectul va fi susținut și de baza partidelor implicate, precum și cum vor reacționa liderii locali, care ar putea pierde influență în urma reorganizării. Cert este că scena politică din București, dar și cea națională, se pregătește pentru o redesenare majoră, cu implicații semnificative pentru anii următori.