Administrația fostului președinte Donald Trump explorează posibilitatea reluării dialogului nuclear cu Iranul, printr-un pachet de propuneri care include deblocarea a până la 30 de miliarde de dolari din fonduri înghețate și relaxarea unor sancțiuni economice, potrivit unor surse citate de CNN. Inițiativa, încă în faza preliminară, face parte dintr-un plan mai amplu menit să sprijine dezvoltarea unui program nuclear civil în Iran, în paralel cu dezamorsarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Discuțiile ar fi avut loc chiar în timpul recentelor confruntări dintre Iran și Israel, iar negocierile au continuat și după semnarea unui armistițiu temporar. Potrivit acelorași surse, Casa Albă a găzduit vinerea trecută o reuniune confidențială în cadrul căreia trimisul special Steve Witkoff s-a întâlnit cu parteneri regionali pentru a evalua opțiunile diplomatice disponibile.
Una dintre propunerile discutate vizează crearea unui program nuclear civil iranian, finanțat de state arabe din regiune, nu direct de SUA. În cadrul acestei inițiative, Iranul ar urma să renunțe complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său și să accepte, în schimb, importul de combustibil nuclear pentru uz civil, urmând modelul aplicat de Emiratele Arabe Unite.
„Nu avem nevoie de un nou acord, dar nu vom accepta niciodată un Iran nuclear,” a declarat fostul președinte Trump la summitul NATO desfășurat recent la Haga. „Poate vom semna un acord, poate nu. Dar singura cerință este clară: fără arme nucleare pentru Iran.”
Pe lângă deblocarea celor 6 miliarde de dolari deja aflați în conturi externe, planul ar putea include investiții suplimentare de până la 30 de miliarde de dolari, cu sprijinul unor aliați din Golf. Aceste fonduri ar fi destinate dezvoltării unui nou centru nuclear cu scop exclusiv civil, care ar urma să înlocuiască actuala facilitate subterană de la Fordo, una dintre cele mai sensibile locații nucleare ale Iranului.
Discuțiile dintre Washington și Teheran sunt purtate în prezent prin intermediul Qatarului, un actor diplomatic-cheie în regiune, care a contribuit decisiv și la negocierea armistițiului dintre Iran și Israel. Tot Qatarul a intermediat și primele runde de dialog informal care au precedat summitul NATO, în contextul intensificării presiunilor internaționale pentru dezescaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Surse apropiate procesului diplomatic afirmă că o a șasea rundă de negocieri, care ar fi trebuit să aibă loc în Oman, a fost amânată din cauza atacurilor recente asupra infrastructurii nucleare iraniene. Totuși, oficialii americani nu exclud o reluare rapidă a discuțiilor, mai ales în condițiile în care armistițiul actual este fragil, iar riscul unei noi conflagrații regionale rămâne ridicat.
În ciuda tonului aparent flexibil al administrației Trump, condițiile impuse Iranului rămân ferme: interzicerea definitivă a oricărui program de îmbogățire a uraniului, supraveghere internațională sporită și un angajament clar că infrastructura nucleară va fi folosită doar în scopuri pașnice. Rămâne de văzut dacă regimul de la Teheran va accepta un compromis care i-ar garanta accesul la resurse financiare importante, dar l-ar priva de ambițiile nucleare strategice.