Negocierile pentru formarea viitorului Guvern se află într-un nou punct mort, după ce atât liderul PNL, Ilie Bolojan, cât și cel al PSD, Sorin Grindeanu, au refuzat să preia funcția de prim-ministru.
Discuțiile de joi de la Palatul Cotroceni, purtate între președintele Nicușor Dan și liderii partidelor parlamentare, s-au împotmolit din nou, în lipsa unui consens privind desemnarea unui premier.
Ilie Bolojan, considerat până de curând favorita comună a PNL, USR și chiar a președintelui Dan, a refuzat ferm funcția, argumentând, potrivit surselor politice, că nu dorește să-și asocieze imaginea cu un set de măsuri de austeritate ce urmează să fie aplicate.
Refuzul său a fost urmat la scurt timp de cel al lui Sorin Grindeanu, care a invocat temeri similare privind impactul politic al unui astfel de mandat.
În contextul acestui blocaj, la Cotroceni a fost readusă în discuție varianta unui premier tehnocrat. Printre numele vehiculate se află cel al Ancăi Dragu, actuală guvernatoare a Băncii Naționale a Republicii Moldova. Fost ministru al Finanțelor în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș și fostă președintă a Senatului în perioada coaliției PNL-USR-UDMR, Dragu este considerată o figură neutră, cu expertiză în domeniul economic și cu experiență administrativă relevantă.
Deși nu deține cetățenia Republicii Moldova, poziția sa actuală la conducerea băncii centrale de peste Prut este văzută drept o garanție a profesionalismului său în plan regional.
Un alt nume vehiculat este cel al lui Lucian Croitoru, consilier în cadrul Băncii Naționale a României. Surse apropiate discuțiilor spun că acesta ar fi fost abordat pentru a prelua șefia Guvernului, însă a refuzat oferta din motive personale.
Refuzurile venite din partea celor doi lideri politici principali complică și mai mult negocierile dintre partide, care sunt deja tensionate din cauza divergențelor dintre PSD și USR. În lipsa unei soluții clare, președintele Nicușor Dan ar putea fi forțat să mizeze pe un profil tehnocrat pentru a debloca situația și a asigura stabilitatea guvernamentală într-o perioadă economică fragilă.
Rămâne de văzut dacă partidele parlamentare vor accepta o astfel de variantă și în ce măsură o soluție tehnocrată poate obține sprijinul necesar în Parlament. Până atunci, incertitudinea persistă, iar România rămâne fără un Executiv funcțional, în pragul unor decizii bugetare și reforme cruciale.