Adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale este blocată din cauza boicotului social-democraților, care refuză să participe la ședințele coaliției până când nu le sunt îndeplinite condițiile. Partenerii de guvernare, PNL și USR, fac apel la PSD să lase orgoliile deoparte și să revină cât mai repede la negocieri, avertizând că reforma administrației centrale și locale riscă să fie întârziată.
Pachetul fiscal, care trebuia finalizat până la sfârșitul lunii august, nu poate avansa fără acordul unanim al partidelor din coaliție. „E nevoie, în primul rând, de echilibru și stabilitate. De asta are nevoie România, nu de încrâncenări, nu de supărări. Dacă nu participăm la ședințe, nu rezolvăm mare lucru”, a declarat Mircea Abrudean, președintele Senatului.
Ștefan Pălărie, senator USR, a subliniat că solicitările PSD nu reprezintă un obstacol real: „Este nevoie de o guvernare matură în care nevoile cetățenilor să fie pe primul loc și nu gâlceve politice. Ceea ce PSD cere nu este nicio problemă: eliminarea sinecurilor, diminuarea numărului de oameni în consiliile de administrație. Toate aceste lucruri fac parte din cele discutate deja până acum.” În culise, există însă voci care afirmă că adevăratul motiv al boicotului ar fi teama PSD de a pierde posturi de prefecți și subprefecți în favoarea USR.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, respinge aceste speculații: „Eu nu cred că USR-ul a venit pentru funcții în această coaliție.” În schimb, rivalul său la șefia partidului, Titus Corlățean, a alimentat tensiunile: „Ca să poți să relansezi, să schimbi echipele, să vii cu oameni noi și profesioniști, asta nu poți face decât, sau mai ales din opoziție. Dacă intri în guvernare, regula spune următorul lucru: intră puternic, ești partidul numărul 1, chiar cu scorul ăla mai jalnic de 22%, dar am rămas partidul numărul 1 din Parlament. Intră de pe poziții de forță! Asumă-ți, dar intră cu o reprezentare în guvern corespunzătoare.”
Blocajul din coaliție survine în contextul în care Comisia Europeană așteaptă, în luna octombrie, ca România să prezinte un plan concret de reducere a deficitului bugetar, ceea ce face presiunea asupra guvernului și mai mare.