Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat sâmbătă, într-o intervenție la Digi24, o serie de măsuri menite să eficientizeze cheltuielile din sistemul de învățământ, în contextul reformelor bugetare asumate de Guvern. Una dintre cele mai importante decizii vizează reducerea numărului de unități de învățământ cu personalitate juridică, pragul minim de elevi pentru acest statut urmând a fi ridicat de la 300 la 500.
„Încercăm să creştem numărul de copii pentru o unitate şcolară ca să aibă personalitate juridică de la 300 la 500. Acum sistemul este foarte fragmentat. Avem foarte multe unităţi şcolare mici. Dacă facem acest lucru, eliberăm în jur de 900 de poziţii de director. Ei nu rămân pe drumuri, sunt profesori, se întorc la predare. Reuşim astfel să concentrăm zonele educaţionale şi să reducem fragmentarea sistemului”, a declarat ministrul.
Această măsură vine în sprijinul eforturilor guvernamentale de reducere a deficitului bugetar și presupune o reorganizare administrativă profundă, cu impact direct asupra structurii de conducere a școlilor. Reîntoarcerea a 900 de directori la catedră ar putea genera economii importante la nivelul bugetului educației, dar și tensiuni în rândul personalului didactic.
Totodată, Daniel David a anunțat intenția de a modifica și structura claselor, în sensul creșterii numărului de elevi acceptați. În prezent, clasele funcționează cu efective cuprinse între 10 și 24 de elevi, în funcție de nivel și condițiile locale. Noile reguli propuse de minister prevăd o majorare cu doi elevi per clasă, iar în situații excepționale, cu justificare, numărul ar putea urca până la 30.
„Am făcut în 2023 nişte modificări prin care am ţintit lucruri foarte aproape de ideal, în condiţiile în care ţara nu îşi permitea şi nu îşi permite aceste lucruri. Acum avem situații ciudate: puteai să aduci doi copii peste numărul maxim, dar dacă erau trei, făceai două clase. Asta dubla numărul de norme și genera cheltuieli pe care nu le putem susține”, a explicat ministrul.
Măsurile anunțate vin într-un moment sensibil pentru sistemul educațional, aflat sub presiunea reformelor structurale și a nevoii de eficiență bugetară. Deși oficialii susțin că aceste ajustări vor menține standardele educaționale în limite psiho-pedagogice acceptabile, criticii ar putea considera că deciziile vor afecta calitatea actului educațional și accesul echitabil la educație în zonele rurale sau defavorizate.