Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că România ar putea primi în luna martie acordul Comisiei Europene pentru cererea de plată nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro.
Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, unde ministrul a explicat că solicitarea se află într-un stadiu avansat de analiză și verificare la nivelul executivului european.
„Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este într-un stadiu avansat de consultare și verificare de către Comisia Europeană. Cel mai probabil, în luna martie vom avea unda verde pentru plată. Este exact în termenul pe care îl are Comisia Europeană”, a afirmat Pîslaru.
El a precizat că, din cauza perioadei sărbătorilor de iarnă, Comisia Europeană și-a rezervat dreptul de a prelungi termenele uzuale de analiză, astfel încât decizia finală este așteptată la începutul lunii martie.
Revizuirea PNRR și întârzierile anterioare
Ministrul a subliniat că depunerea cererii de plată nr. 4 a fost posibilă doar după revizuirea PNRR și publicarea deciziei Consiliului UE.
„Cererea de plată 4 nu s-a putut depune din cauza faptului că PNRR-ul a fost găsit într-un dezastru total și blocat. A fost necesară o revizuire, pentru că existau proiecte care nu mai puteau fi finalizate”, a explicat el.
Potrivit lui Pîslaru, cererea de plată nr. 3 a fost afectată de o suspendare cauzată de activitatea guvernelor anterioare, ceea ce a complicat calendarul general al finanțărilor.
Replica la criticile privind fondurile din contul BNR
Întrebat despre schimbul de replici din spațiul public cu fostul ministru al fondurilor europene, Adrian Câciu, care i-a cerut publicarea datelor de la BNR privind plățile din PNRR, Pîslaru a respins ideea unei dispute reale.
„Eu nu am dispute cu persoane care nu știu despre ce vorbesc sau sunt contributori direcți la dezastrul care a condus la situația actuală a PNRR”, a declarat ministrul.
El a explicat că contul de la BNR este un cont colector și nu reflectă direct managementul de cash al Ministerului Finanțelor. În plus, a arătat că faptul că în prezent nu mai există sume importante în acel cont nu reprezintă o problemă, ci dovada că fondurile au fost cheltuite pentru investiții.
„Din 2021 până la venirea actualului guvern se cheltuiseră doar 4 miliarde de euro. După 23 iunie s-au cheltuit peste 6 miliarde. Acesta este rolul meu ca ministru: să mă asigur că banii sunt investiți în proiecte și finalizați până la termenul limită din 31 august”, a spus Pîslaru.
Ministrul a adăugat că este „indignat” de criticile pe care le consideră neinformate sau rău intenționate, susținând că prioritatea sa rămâne accelerarea implementării proiectelor finanțate prin PNRR.
În cazul în care Comisia Europeană va aproba cererea de plată nr. 4 în martie, România ar face un pas important în recuperarea întârzierilor și în asigurarea fluxului de finanțare necesar investițiilor asumate prin planul de redresare.