Rata anuală a inflației a crescut puternic în iulie 2025, ajungând la 7,8%, de la 5,7% în iunie, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Creșterea abruptă a fost determinată în principal de liberalizarea prețurilor la energia electrică, începând cu 1 iulie, care a dus la o scumpire-record de 62,97% a electricității.
La nivel lunar, inflația a fost de 2,68% în iulie față de iunie, cel mai ridicat nivel din aprilie 2022, când se înregistrase un avans de 3,74%.
Scumpiri pe toate fronturile:
Pe parcursul ultimului an, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+8,18%), urmate de alimente (+7,67%) și servicii (+7,33%).
La capitolul alimente, fructele proaspete au condus topul scumpirilor, cu +39,74%, urmate de fructe și conserve din fructe (+27,92%), citrice (+17,32%) și alte legume și conserve (+15,98%). Prețul pâinii a crescut cu 6,43%, cafeaua cu 13,05%, iar uleiul comestibil cu 10,05%.
Laptele de vacă s-a scumpit cu 7,38%, margarina cu 6,63%, iar ouăle cu 5,7%.
În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri anuale au fost la călătoriile cu trenul (+16,92%), serviciile de igienă și cosmetică (+14,06%), serviciile poștale (+12,15%) și reparațiile auto (+11,06%).
Energia, „motorul” inflației:
Dintre mărfurile nealimentare, liberalizarea pieței a dus la un salt de 62,97% al tarifelor la electricitate, în timp ce energia termică s-a scumpit cu 13,63%, iar gazele și încălzirea centrală cu 34,44%.
Alte scumpiri notabile au fost la tricotaje (+7,36%), tutun și țigări (+5,82%), detergenți (+5,21%) și medicamente (+2,93%).
Singurele ieftiniri:
În perioada iulie 2025 – iulie 2024, singurele scăderi de prețuri au fost la zahăr (-3,08%) și cartofi (-2,38%). În zona serviciilor, s-au înregistrat scăderi la transportul aerian (-9,75%), serviciile de poștă și telecomunicații (-1,49%) și serviciile telefonice (-3,05%).
Creșterea inflației din iulie, determinată în mare parte de liberalizarea prețurilor la energie, marchează o schimbare abruptă de tendință și readuce în prim-plan discuțiile despre impactul politicilor energetice asupra puterii de cumpărare a populației.