Curtea Constituțională a României a respins, joi, cu unanimitate de voturi, sesizarea transmisă de președintele Nicușor Dan cu privire la legea care modifică și completează Ordonanța de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Potrivit surselor din cadrul CCR, decizia a fost luată în prima ședință a Curții în noua componență, condusă de Simina Tănăsescu, recent aleasă președinte al instituției.
Este prima lege atacată de șeful statului la Curtea Constituțională și, totodată, prima înfrângere politică majoră a mandatului său, cu atât mai semnificativă cu cât ea a venit într-un context tensionat, în care legea fusese deja contestată de opoziție, dar fără succes.
Președintele Nicușor Dan a transmis sesizarea către CCR în data de 10 iulie, invocând mai multe articole din Constituție despre care a susținut că au fost încălcate atât în procesul de adoptare, cât și în conținutul normativ al legii. Potrivit documentului semnat de președinte, noile prevederi extind în mod neclar sfera organizațiilor interzise și introduc pedepse penale severe fără a oferi definiții clare, creând astfel riscul unor interpretări abuzive.
„Legea extinde incriminările existente prin includerea organizațiilor cu caracter legionar, fără a defini termenul ‘legionar’ în sensul privit de lege. În timp ce termenii fascist, rasist sau xenofob pot fi ancorați în criterii obiective, caracterul legionar este lăsat la libera apreciere, ceea ce contravine cerinței de claritate a normei penale”, se arată în sesizarea transmisă de președintele României.
Nicușor Dan a explicat raționamentul care a stat la baza deciziei sale și în cadrul unei conferințe de presă susținute luni. El a invocat cazul unei asociații din Făgăraș care promovează memoria Rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș și în cadrul căreia s-ar regăsi figuri istorice care, în trecut, au făcut parte din Mișcarea Legionară. „Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? Legea nu ne spune. Dacă are, trebuie să facă oamenii aceia pușcărie?”, a punctat șeful statului, subliniind că legea lasă loc de arbitrar și de eventuale abuzuri în aplicare.
De cealaltă parte, susținătorii legii adoptate de Parlament argumentează că modificările aduse erau necesare pentru a acoperi lacunele existente și pentru a înăspri sancțiunile în fața unei eventuale resurecții ideologice a extremismului de tip legionar, inclusiv prin intermediul unor organizații mascate sau inițiative culturale.
Decizia de joi a fost prima adoptată de actuala componență a Curții Constituționale, în care au fost validați recent trei noi judecători, iar Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial în timpul mandatului lui Klaus Iohannis, a fost aleasă președinte al instituției.
În lipsa unei motivări publice oficiale a CCR, decizia de respingere a sesizării rămâne în stadiul de verdict politic și juridic definitiv, dar controversat. Contestatarii noii legi avertizează că aplicarea ei ar putea conduce la situații absurde sau represive, în timp ce susținătorii insistă asupra necesității de a condamna și reprima orice formă de glorificare a mișcărilor radicale și extremiste din trecutul României.
Pentru președintele Nicușor Dan, respingerea sesizării reprezintă nu doar un eșec juridic, ci și un test politic important la începutul mandatului său. Este un semnal că majoritatea legislativă și Curtea Constituțională se pot opune viziunii sale chiar și în domenii sensibile precum protejarea libertății de exprimare sau delimitarea clară între memoria istorică și propaganda extremistă.