România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a înregistrat două trimestre consecutive de scădere.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Aceasta este a doua scădere consecutivă, după ce în trimestrul III economia s-a contractat cu 0,2% față de trimestrul II.
Este pentru al doilea an consecutiv când România intră în recesiune tehnică, după ce o situație similară a fost consemnată și în 2024, când Guvernul era condus de Marcel Ciolacu.
Ce înseamnă recesiunea tehnică?
Recesiunea tehnică este un indicator statistic care apare atunci când PIB-ul scade în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele anterioare.
Practic, este confirmarea oficială că economia nu mai crește și a intrat într-o fază de contracție.
În cazul României, scăderea de 0,2% din trimestrul III, urmată de declinul puternic de 1,9% în trimestrul IV, bifează această definiție.
Ce înseamnă pentru populație?
Deși termenul poate părea tehnic, efectele sunt resimțite direct de cetățeni.
Într-un context în care prețurile cresc mai repede decât salariile, puterea de cumpărare scade. Indicele câștigului salarial real a ajuns la doar 94,9% în noiembrie, ceea ce înseamnă că veniturile reale ale românilor au pierdut din valoare.
În astfel de perioade, oamenii devin mai prudenți: amână achizițiile importante, reduc cheltuielile neesențiale și evită contractarea de credite.
Ce se întâmplă cu firmele?
Pentru companii, recesiunea tehnică aduce incertitudine și blocaje în planurile de dezvoltare.
Comenzile noi au scăzut cu 12,6% în noiembrie, iar creditarea în lei pentru firme a fost mai mică cu 6,4% în decembrie. Costurile ridicate ale finanțării și cererea redusă determină amânarea investițiilor și stoparea angajărilor.
Acest fenomen se reflectă și în creșterea numărului de șomeri comparativ cu anul anterior.
Blocaj în piața creditului
Un alt efect important este schimbarea comportamentului băncilor. În perioade de recesiune, instituțiile financiare devin mai prudente și mai selective în acordarea creditelor.
Scăderea finanțării pentru companii taie din „combustibilul” necesar relansării economice, ceea ce poate prelungi perioada de stagnare.
Intrarea României în recesiune tehnică ridică semne de întrebare privind perspectivele economice pentru 2026. Evoluția investițiilor, măsurile fiscale și stabilitatea politică vor juca un rol decisiv în determinarea duratei acestei faze de contracție economică.