Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan, a declarat că adevărata reformă a sistemului sanitar nu constă în „spargerea monopolului CNAS”, ci în acordarea unei autonomii reale instituției și în cheltuirea corectă a banilor în beneficiul pacienților.
Într-un comunicat transmis duminică seară, oficialul a subliniat că reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România, însă dezbaterea trebuie purtată cu responsabilitate.
„Întrebarea esențială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”, a transmis acesta.
„Sistemul actual are un avantaj major: solidaritatea”
Șeful CNAS susține că actualul model, bazat pe administrarea publică a fondului social de sănătate, oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit sau stare de sănătate.
Potrivit lui Moldovan, principiul solidarității — prin care persoanele sănătoase contribuie pentru cele bolnave, iar cei cu venituri mai mari susțin accesul celor vulnerabili — reprezintă fundamentul unui sistem public modern de sănătate.
El avertizează că transferul fondului social către administrare privată ar transmite „un semnal periculos”, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze protecția socială.
„Nu suntem într-o situație de colaps instituțional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate”, a punctat președintele CNAS.
Riscul unei „sănătăți cu două viteze”
Deși admite că sistemul are probleme — birocrație, timpi mari de așteptare, servicii sub standardele europene — Moldovan susține că soluția nu este fragmentarea fondului social.
El arată că introducerea mai multor case de asigurări, inclusiv private, ar putea duce la:
- selecția pacienților în funcție de risc,
- creșterea costurilor administrative,
- apariția unui sistem „cu două viteze” — unul pentru cei cu bani și unul pentru restul populației.
„Într-un sistem concurențial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar acest interes poate însemna și tentația de a atrage pacienți tineri și sănătoși și de a evita cazurile costisitoare”, a explicat Moldovan.
În opinia sa, concurența ar trebui încurajată în zona asigurărilor complementare voluntare, nu la nivelul fondului social de bază.
Problema reală: lipsa autonomiei CNAS
Șeful CNAS afirmă că instituția este autonomă „în teorie”, dar nu și în practică. El susține că deciziile de contractare a serviciilor medicale sunt influențate de prioritățile Ministerului Sănătății, nu neapărat de nevoile reale ale pacienților.
„De multe ori, CNAS este obligată să plătească menținerea artificială în viață a unor structuri spitalicești care nu sunt necesare sau solicitate de pacienți, în loc să direcționeze fondurile către servicii moderne sau către prevenție”, a declarat Moldovan.
În viziunea sa, o reformă autentică ar presupune:
- contractarea liberă a serviciilor medicale în funcție de cererea reală;
- redirecționarea fondurilor către servicii eficiente și performante;
- scoaterea CNAS din coordonarea directă a Ministerului Sănătății;
- transformarea instituției într-un organism cu adevărat autonom.
Digitalizare, transparență și control al risipei
Printre măsurile concrete propuse se numără:
- digitalizarea completă a sistemului de sănătate, public și privat;
- achiziții transparente de echipamente și materiale sanitare;
- finanțare bazată pe performanță;
- combaterea fraudelor și a risipei;
- dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare.
Moldovan a atras atenția că o parte semnificativă din fondurile CNAS ajung în spitale unde, în opinia sa, există probleme legate de achiziții supraevaluate sau insuficient justificate.
„Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management și control în sistemul spitalicesc”, a subliniat el.
„Nu trebuie fragmentată solidaritatea, ci eficientizată”
Concluzia președintelui CNAS este clară: România nu are nevoie de fragmentarea fondului social de sănătate, ci de o administrare mai eficientă și mai autonomă a acestuia.
„Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă și orientată către pacient”, a transmis Horațiu-Remus Moldovan.
Dezbaterea privind reforma sistemului sanitar rămâne deschisă, într-un context în care presiunea publică pentru modernizare, reducerea birocrației și creșterea calității serviciilor medicale este tot mai puternică.