Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a lansat vineri un avertisment dur la adresa grupării palestiniene Hamas, ameninţând-o cu „distrugerea” dacă nu acceptă termenii propunerii de armistiţiu mediată de SUA.
„Asasinii Hamas sunt obligaţi să aleagă: fie acceptă termenii acordului Witkoff pentru eliberarea ostaticilor, fie vor fi distruşi”, a declarat Katz, citat de agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
Planul de armistiţiu, prezentat de emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, presupune eliberarea treptată a 10 ostatici de către Hamas şi predarea cadavrelor a 18 ostatici decedaţi, în schimbul unui armistiţiu de 60 de zile şi a unui amplu ajutor umanitar în Fâşia Gaza.
Documentul nu prevede, însă, un sfârşit definitiv al războiului sau retragerea trupelor israeliene din Fâşia Gaza.
În timp ce Casa Albă a confirmat că Israelul sprijină această propunere, Hamas a anunţat că discută cu alte facţiuni palestiniene, inclusiv Jihadul Islamic, şi a respins public planul, considerând că nu răspunde „cerinţelor juste şi legitime” ale locuitorilor din Gaza. Basem Naim, membru al biroului politic al Hamas, a declarat vineri că planul nu garantează încetarea definitivă a ostilităţilor şi sfârşitul catastrofei umanitare.
Presa israeliană confirmă că planul american nu impune Israelului nicio obligaţie de a opri ofensiva militară sau de a se retrage din Fâşia Gaza, ceea ce alimentează suspiciunile privind intenţiile reale ale acordului.
Conflictul sângeros a început pe 7 octombrie 2023, după atacul Hamas asupra Israelului, soldat cu 1.210 morţi, majoritatea civili. Riposta israeliană a dus la un bilanţ de peste 54.300 de morţi palestinieni, majoritatea femei şi copii, conform Ministerului Sănătăţii condus de Hamas, date considerate credibile şi de ONU. Organizaţia avertizează că întreaga populaţie din Gaza este ameninţată de foamete.
Anterior, un armistiţiu încheiat în martie a permis eliberarea a 33 de ostatici israelieni, dintre care 8 decedaţi, şi a aproximativ 1.800 de deţinuţi palestinieni.
Însă, negocierile ulterioare s-au blocat, Israelul cerând mai întâi predarea tuturor ostaticilor rămaşi şi dezarmarea Hamasului, iar Hamas insistând pe retragerea israeliană şi redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutor umanitar.
Planul american propus de preşedintele Trump a provocat reacţii puternice la nivel internaţional, fiind catalogat de ONU drept „curăţare etnică” şi respins de state importante din regiune, precum Egipt şi Iordania.
Deocamdată, situaţia din Fâşia Gaza rămâne incertă, iar ameninţările directe ale ministrului israelian al Apărării amplifică temerile privind escaladarea conflictului şi adâncirea crizei umanitare.