Banca Națională a României (BNR) a publicat o analiză amplă privind impactul invaziei rusești în Ucraina asupra economiilor din Europa Centrală și de Est. Potrivit raportului, conflictul început în februarie 2022 a dus la pierderi economice semnificative și la o creștere a inflației în regiune, cu România printre statele cele mai afectate.
„Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârșitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc”, se arată în raportul semnat de Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
România: pierderi de miliarde de euro:
Potrivit calculelor realizate pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor, economia României a pierdut 4,1 miliarde de euro în 2022, 4,8 miliarde de euro în 2023 și aproape 5,5 miliarde de euro în 2024.
În total, PIB-ul României a fost cu peste 14 miliarde de euro mai mic decât ar fi putut fi în absența războiului. Având în vedere că veniturile statului reprezintă aproximativ 27-29% din PIB, se estimează că bugetul public a pierdut, la rândul său, aproape 5 miliarde de euro în această perioadă.
Șoc energetic și scăderea investițiilor:
Raportul BNR arată că, pe lângă pierderile umane și materiale suferite de Ucraina, conflictul a provocat un șoc energetic major după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către Uniunea Europeană. Efectele s-au propagat rapid în toată regiunea, afectând consumul, producția și exporturile.
Prețurile materiilor prime au crescut semnificativ în această perioadă: petrolul cu 18,3% și gazele naturale cu 34,2%. Această creștere a alimentat inflația și a adâncit vulnerabilitățile structurale ale economiilor din Europa Centrală și de Est.
Impactul asupra vecinilor României:
Analiza compară și impactul războiului asupra Bulgariei, Poloniei și României, țări care au fost direct afectate de proximitatea față de Ucraina, afluxul masiv de refugiați și perturbarea lanțurilor de aprovizionare.
Țări precum Cehia și Ungaria, mai îndepărtate geografic, au fost mai puțin afectate direct.
În comparație cu Statele Unite, unde PIB-ul a scăzut cu circa 2 puncte procentuale, România a înregistrat o scădere mai mare, de aproximativ 4 puncte procentuale.
Critici privind lipsa de reacție a României:
La finalul lunii mai, ministrul de Externe Emil Hurezeanu a criticat „modificările la vârf” din Guvern pentru întârzierea plății contribuției României la fondul UE de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 18,6 milioane de euro.
Declarația a adus din nou în atenție dificultățile cu care România se confruntă în a gestiona impactul economic și diplomatic al războiului de la graniță.
În ansamblu, raportul BNR atrage atenția că efectele conflictului din Ucraina vor continua să se resimtă în economiile din regiune și subliniază nevoia de consolidare a rezilienței economice și de diversificare a surselor de energie și investiții.