Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a lansat marți, pentru prima dată, critici directe la adresa președintelui american Donald Trump, într-o declarație surprinzătoare ce semnalează o răcire a relațiilor dintre cei doi lideri conservatori. În cadrul unui dialog cu tineri participanți la festivalul MCC Fest, un eveniment dedicat ideilor conservatoare, Orbán a afirmat că Trump „nu a fost suficient de puternic” pentru a-i convinge pe liderii europeni să urmeze linia americană în privința păcii în Ucraina.
„Am crezut că președintele SUA va fi suficient de puternic pentru a-i pune în linie pe liderii europeni, că le va impune o direcție, fie că le place sau nu. Dar nu a fost destul de puternic”, a declarat Orbán, potrivit publicației Telex.hu. „Aici este problema. Nu rușii sau ucrainenii – cu ei lucrurile sunt mereu complicate – ci faptul că președintele SUA nu a reușit să-și atragă partenerii europeni de partea sa.”
Declarațiile vin în contrast puternic cu retorica tradițională a liderului de la Budapesta, care a fost, ani la rând, unul dintre cei mai vocali susținători ai lui Trump în Europa. Orbán a participat la evenimentele CPAC din SUA, a lăudat în mod repetat stilul „neconvențional” al fostului lider de la Casa Albă și a fost primit oficial de Trump în timpul primului său mandat, fiind elogiat pentru politicile sale anti-migrație și suveraniste.
Războiul din Ucraina pare, însă, să fi fisurat această alianță ideologică. Orbán a pariat pe promisiunile lui Trump că va încheia rapid conflictul, sperând că o încheiere a ostilităților va permite relansarea economică a Ungariei și o reconfigurare a poziției strategice a Rusiei în Europa. Însă aceste așteptări nu s-au concretizat. Potrivit lui Orbán, diferența de viziune transatlantică a devenit tot mai evidentă: „Americanii au adoptat poziția ‘pace – și dacă nu e pace, atunci vă descurcați singuri’. În schimb, liderii europeni vor să câștige un război împotriva Rusiei pe teritoriul Ucrainei. Trump nu a reușit să le schimbe această mentalitate.”
Premierul ungar a numit această strategie „sinucigașă” și „nesustenabilă”, criticând costurile tot mai mari ale războiului pentru Europa și presiunile venite din partea Washingtonului în direcția achiziționării de armament american. „Putem merge pe acest drum încă câteva luni, dar la capăt este o prăpastie. Nu avem bani pentru a susține acest model, mai ales dacă începem să cumpărăm arme americane în loc să ne dezvoltăm propria industrie de apărare.”
Pentru Orbán, aceste critici par să marcheze o ruptură în parteneriatul său informal cu Trump și cu aripa radical conservatoare a politicii americane. Deși cei doi lideri au fost aliați în numeroase teme – de la suveranism la anti-globalism –, războiul din Ucraina a introdus o diferență fundamentală: Orbán vrea o încheiere rapidă a conflictului, cu concesii făcute Moscovei, în timp ce Europa și o parte a administrației americane rămân angajate pe termen lung în sprijinul Ucrainei.
Pe scena internațională, Viktor Orbán este tot mai izolat, fiind perceput ca un aliat tacit al Kremlinului în interiorul UE și NATO. Răcirea relației cu Donald Trump, pe care miza pentru relansarea proiectului său conservator, ar putea reprezenta o pierdere de influență semnificativă în cercurile politice de dreapta, atât în Europa, cât și în SUA.